• fr
  • en

Can the EU Long-Term Vision for Rural Areas result in a real European Rural Agenda?

More than 140 rural development stakeholders gathered on November 27, 2020, in the online conference “A European Rural Agenda is urgently needed for rural areas after COVID crisis”. Co-organised by the RUMRA & Smart Villages intergroup of the European Parliament and the European Committee of the Regions (CoR), with the support of Euromontana and Rurality – Environment – Development (RED), this event aimed at identifying the lessons learned by rural areas during the COVID-19 crisis and how the new Long-Term Vision for Rural Areas should be translated into a concrete policy framework – the European Rural Agenda.

The event was open by MEP Bogovic, co-chair of the intergroup, who stressed the fact that the COVID-19 crisis has more than ever raised awareness on the need for a European Rural Agenda. Commissioner Šuica shared this observation and reiterated her wish for a Long-Term Vision to be developed together with rural actors and which would really enable rural territories to unlock their full potential thanks to the digital and green transitions. She reaffirmed her ambition to make the Long-Term Vision for Rural Areas a real toolbox, and not just a narrative abstract, with concrete measures to ensure attractive and vibrant rural areas. The Commissioner also stressed the extreme diversity of rural territories in Europe, which needs to be considered in the Vision. The Commission’s communication will be presented in June 2021 and, until them, Mrs Šuica invited rural stakeholders to participate in the workshops which will be organised to collect feedback. (See also Commissioner Šuica’s statement during her meeting with the RUMRA & Smart Villages intergroup on November 19, 2020.)


Experiences and lessons learned by rural areas during the COVID-19 crisis

Marie Clotteau, Director of Euromontana, moderated a first panel during which speakers exchanged on rural experiences in COVID times and on how they have strengthened their resilience. She called for an ambitious Vision for Rural Areas to create at EU level the enabling conditions for vibrant, attractive, and resilient rural and mountainous areas.

Jose Enrique Garcilazo, Head of Regional and Rural Policy Unit at the OECD, agreed on the need to increase the quality of life of rural populations, in light of the recent OECD report “Rural well-being: geography of opportunities” (October 2020). Since the outbreak of the COVID-19, differences between rural and urbans areas became more visible with, for instance, more jobs amenable to remote working in cities as well as better connectivity and more developed digital skills in urban than rural areas. To address these issues, Mr Garcilazo advocated for integrated and placed-based strategies concretely addressing the needs of citizens by taking into consideration the opportunities and challenges in each rural areas (e.g. the OECD’s report differentiates rural areas belonging to a city’s functional area to those having access to a city’s functional area to remote areas – for each of them, daily problems and possible solutions differ).

Paul Soto, from ENRD (European Network of Rural Development), introduced the collection of good practices collected since the first COVID-19’s wave in March 2020. Some of these practices are inspiring initiatives to cope with the crisis on the short-term while others exemplify mid to long-term adaptation measures in a rural context. He also stressed the importance of the Smart Villages concept to boost the attractiveness of rural areas. With a great transferability potential to local contexts, the Smart Villages approach, combining digital and social innovations, can address challenges such as declining job opportunities, depopulation, environmental issues, inadequate services etc. Other examples of rural resilience were introduced by Gianluca Lentini, from Poliedra – Polytechnic of Milan and the Interreg Alpine Space project Smart Villages. He underlined that the lockdown boosted creativity and entrepreneurship in rural areas. Alpine Fab Labs for example started to produce face protections and various mobile applications were launched to encourage solidarity and support local value chains. Gianluca Lentini therefore concluded that mountainous areas are innovative and can become smarter places to live in thanks to the rural mindset and the support of digital technologies.

The European Committee of the Regions will also provide feedback on the resilience of rural areas. Joke Schauvliege, CoR member, is indeed preparing as rapporteur an opinion on the experiences and lessons learned by rural areas during the COVID-19 crisis. In this outlook opinion, she intends to gather evidence from regions and to assess some of the measures launched at EU level. Due to the cross-sectoral approach of this opinion, the document will be discussed in all commissions of the CoR and is planned to be adopted during the May 2021 plenary session.


A new Long-Term Vision for Rural Areas

A second panel, moderated by Gérard Peltre, President of RED, discussed the opportunities offered by the new EU Long-Term Vision for Rural Areas. Enda Stenson, rapporteur for the CoR opinion on the EU strategy for a Rural Revival, alerted on the lack of funds available for rural areas in the next programming period. He stressed the fact that the recovery package is mainly addressing the needs of urban areas, especially in terms of infrastructure. Rapporteur Stenson therefore called the European Commission to make of its Long-Term Vision for Rural Areas a real Rural Agenda which could concretely help to achieve territorial cohesion.

Joël Giraud, Secretary of State for Rural Affairs in France, shared his hopes for such a Vision. According to him, there is a “rural trend” and people are more and more aware of the needs of rural areas. This is why France adopted a national Rural Agenda in September 2019, which includes 173 measures aiming at revitalizing the country’s rural regions (see our article). With the emergence of environmental and climate issues, Joël Giraud also stressed the fact that the EU Long-Term Vision for Rural Areas should not only be a matter of taking rural populations into consideration but also to reflect on the contributions that rural territories can make to global challenges.

Another inspiring example was shared by Carme Ferrer, Vice-Chair of the Association of Microvillages of Catalunya and Mayor of Senan. The region already developed different strategies to revitalize its rural areas, like the ODISSEU programme for rural internships and actions under LEADER. The region of Catalunya, member of Euromontana, wants to go further and is currently working to build a regional Rural Agenda with rural organisations. The establishment of this regional Rural Agenda was voted by the regional committee for depopulation in September 2020. A drafting committee, composed of rural associations, has been created and will consult the civil society before submitting its proposals to regional authorities. This bottom-up process is expected to result in an agreement before the next summer so that measures can concretely start to be implemented from July 2021.

Rural stakeholders participating in the conference were given the opportunity to share their views regarding the EU Commission’s Long-Term Vision for Rural Areas. Melina Hanhart, Representative of the European Rural Youth Parliament, raised awareness on the need to include the rural youth in this process. Young generations are barely considered in by policymakers, she explained, or only on sport-related issues although they also have their say on services, education, transport or sustainable production. Georges Alexakis, Vice-President of Euromontana and Vice-Governor of the region of Crete, also stressed the importance of placed-based approaches, taking into consideration the specificities of mountain areas and their innovation potential.

Ulrika Landergrenn, Chair of the CoR’s NAT Commission closed the event by urging the EU Commission to adopt a European Rural Agenda capable of tackling depopulation, reinforcing territorial cohesion, including the youth and taking into consideration the areas with natural constraints, as already requested by the European Parliament. MEP Clara Aguilera, co-chair of the RUMRA & Smart Villages intergroup, also concluded by calling for a Long-Term Vision addressing the current environmental challenges and proposing sustainable development patterns for rural territories.


For more information on the event, you can refer to the CoR’s press release and to speakers’ presentations.

3 December 2020

Euromontana sur Facebook

5 hours ago

🆕"Women move mountains" is the 2022 topic of the International Mountain Day on 11 December! 👇It's time to announce the theme of International Mountain Day 2022!Find out what it is here: www.fao.org/mountain-partnership/news/news-detail/en/c/1470244/#MountainsMatter #InternationalMountainDay ... See MoreSee Less
View on Facebook

1 day ago

Rey Adrian - Radu
Cum văd tinerii din România muntele ideal în anul 2040: mai multă infrastructură de bază pentru locuitori și un model de turism durabil și la scară mică pentru vizitatori!În contextul în care 2022 este desemnat "Anul european al tineretului" și "Anul internațional al dezvoltării durabile a munților", Euromontana – Asociația Europeană a Regiunilor Montane - a publicat rezultatele studiului desfășurat anul trecut în rândul tinerilor care locuiesc în zonele de munte din Europa, inclusiv România.În primul rând, aflăm că tinerii din România doresc o zonă montană orientată către turismul durabil. Mulți dinte ei vor să vadă dezvoltarea unui model de turism în România bazat pe valorificarea specificului local, a tradițiilor, și în special a gastronomiei. Mulți tineri consideră că, pentru a atrage turiștii, este nevoie de o mobilitate sporită, inclusiv o mobilitate durabilă cu mai multe piste de biciclete.Turismul este unul dintre subiectele cele mai menționate de tinerii care descriu muntele lor ideal pentru viitor, și aproape toți insistă asupra durabilității modelului, referindu-se la mici furnizori de cazare, activități care leagă turiștii de natură și de un model de care depinde o rețea de mici afaceri locale.În România se înregistrează o rată ridicată a tinerilor interesați să înființeze o afacere la munte (44,7%)!Dintre toate țările acoperite de sondaj, zona montană din România are cea mai mare rată de atractivitate pentru tineri.Principalele motive pentru care tinerii din România vor să locuiască la munte, vedem că sunt aceleași cu cele observate la scară europeană: apropierea de natură și calitatea vieții. Totuși, în România, atașamentul față de locul de baștină, față de munte și de familie, par să joace cel mai important rol.În același timp, tinerii din România sunt foarte nemulțumiți de accesul la sănătate, educație și oportunitățile de angajare în zona montană.În timp ce satisfacția privind accesul la internet în România este mai mare decât în alte țări europene (79% dintre tinerii din România sunt mulțumiți sau foarte mulțumiți), alte servicii sunt supuse unor rate ridicate de nesatisfacție. 77% dintre tinerii din zona montană a României susțin că sunt nemulțumiți de serviciile privind oportunitățile de angajare. Dintre aceștia, 21% dintre tineri spun că astfel de servicii nu sunt disponibile în zona lor; comparativ, acest procent este de doar 11% la nivel european. În raport cu educația, 73% dintre tinerii de la munte ne spun că accesul la formare (de exemplu formare pe tot parcursul vieții sau vocațională), este fie nesatisfăcător, fie inexistent. Prin urmare, România înregistrează cea mai mare rată de nesatisfacție din Europa, în ceea ce privește educația!O altă problemă majoră care iese în evidență este accesul la servicii și infrastructura sanitară în munții României. În timp ce la scară europeană, 73% dintre tineri sunt mulțumiți de asistența medicală, România are cea mai scăzută rată de satisfacție în acest sens, doar jumătate dintre respondenți fiind mulțumiți.Euromontana a subliniat deja inegalitățile importante în ceea ce privește accesul la asistență medicală între diferite țări și între zonele muntoase și alte regiuni; în munții Apuseni, de exemplu, există o lipsă importantă de farmacii. Cu doar o farmacie pentru mai mult de 5.000 de oameni în cea mai mare parte a regiunii, sunt de patru ori mai puține farmacii decât în restul țării și, cu constrângerile naturale din zonele montane, o astfel de aprovizionare slabă înseamnă distanțe lungi de călătorit pentru medicamente!Euromontana a elaborat, la sfârșitul raportului, 6 fișe de țară, disponibile, pentru Franța, Italia, Norvegia, Polonia, România și Spania. Raportul complet în limba engleză se regăsește aici: cutt.ly/OI5ven4 Mulțumesc organizațiilor membre ale Euromontana, din România și tuturor partenerilor și colaboratorilor noștri care au contribuit la diseminarea chestionarului și colectarea datelor pentru acest studiu.#Euromontana #Romontana #Romania #Tineri #MuntiiContează #MountainsMatter ... See MoreSee Less
View on Facebook

2 days ago

Stefano Morcelli
I decisori politici hanno consapevolezza di cosa sia la "natura" per i giovani che vivono nei territori montani e delle aree interne?Io credo di no, altrimenti non si spiegherebbe il motivo per cui molti amministratori locali siano ancora legati a idee di sviluppo economico e sociale del passato. Grazie alla ricerca di Riabitare l’Italia oggi é possibile avere una importante risposta, per nulla scontata, su cosa sia la natura per la maggioranza delle nuove generazioni:"Un ambiente incontaminato dove ritemprarsi e ritrovare il proprio equilibrio interiore" Salvaguardare la natura da nuove costruzioni superflue ed opere poco lungimiranti potrebbe rappresentare l'unica opportunità per molti territori di essere attrattivi per il benessere di nuovi residenti, oltre che per chi ci vive già ed oggi riconosce l'importanza di tutelare gli spazi incontaminati esistenti.A mio parere le opere che oggi si ritengono ancora necessarie per la crescita dei territori andrebbero attentamente valutate con il coinvolgimento dei cittadini attraverso percorsi di confronto che vadano oltre le mere presentazioni e discussioni dicotomiche o referendarie: la partecipazione dovrebbe avvenire con nuovi processi e metodi di lavoro, utili a prendere in considerazione una pluralità di possibilità e di complessità, per raggiungere l'obiettivo di mettere in cantiere solo ciò che potrà venire riconosciuto come realmente utile e sostenibile per il futuro.Grazie ad un'altra recente indagine dell'associazione Euromontana invece possiamo comprendere quali sono i motivi per cui i giovani non residenti nei territori montani scelgono di trascorrere periodi in montagna:Quasi la metà degli intervistati ha indicato la "natura, il paesaggio e le camminate", quasi triplicando il numero di risposte date da chi va in montagna per sciare. Mi auguro che queste riflessioni possano aiutare a valutare su cosa sia più utile investire.Più EuropAlpi - Gruppo tematico della Montagna riabitarelitalia.net/RIABITARE_LITALIA/il-report-di-giovani-dentro/www.euromontana.org/wp-content/uploads/2022/01/2022-01-24-Being-young-in-a-mountain-area_FinalRep... ... See MoreSee Less
View on Facebook

Euromontana sur Twitter

"Women move mountains" will be the theme of International Mountain Day 2022!

Learn more 🔗 https://t.co/Pv9o1zqPif

#MountainsMatter #InternationalMountainDay

🏞 Mountains can innovate to boost the post-COVID #recovery of #tourism and make the sector more sustainable says the @UNmountains 👉Get inspired by some good practices from Europe and beyond and learn more on the recommendations!

Keynote speech at the kick-off meeting of the Italian presidency of @_Eusalp to present the various policy recommendations which have been elaborated in the past years. @Euromontana

🌲Our new #Horizon2020 @FIRERESProject has started!

Find out how it intends to change the approach to #ForestFire management and how #innovation will achieve greater forest #resilience! 👇

Check the European report on mountain youth of @Euromontana
Read it here: https://t.co/20NN1TyYpq
#UNITA #Europeanuniversities #ClimbYourFuture

Load More...