• fr
  • en

How to achieve bio-circular villages?

On March 7, 2019, Euromontana participated to the “2019 Circular Economy Stakeholder Conference: Success Stories and New Challenges” jointly organised by the European Commission and the European Economic and Social Committee. This year’s workshops included a discussion on bio-circular villages for rural development.
The objectives of this participatory workshop were to identify the opportunities for rural areas to develop innovations and to define the role of local actors.


Circular farming, a success story
Markus Eerola, a Finnish farmer, presented the circular model of his farm. Knehtilä Farm, 60km north from Helsinki, is at the heart of cooperative food production system based on energy and nutrient self-sufficiency, the first of its kind in Finland. The Palopuro Agroecological Symbiosis pilot project was initiated by Knehtilä Farm, with the support of the Finnish Environment Minister, the Natural Resources Institute of Finland and the University of Helsinki. It aims at producing local organic food using bioenergy and recycled nutrients. The whole integrated project gathers several organic producers and processors, such as farms, a mill, a bakery and a henhouse. The Palopuro Agroecological Symbiosis does not only preserve soil and resources but has also participated in the renewal of its rural village. Knehtilä Farm indeed also added a social value to its project by making the farm a real rural meeting point, available as a stage for artistic performances and market place for local farmers to sell their products.

The Horizon2020 uP_running project is also working on the valorisation of biomass in the agricultural sector. The project aims at collecting examples and good practices of biomass management. The small farm Vrcek, in Croatia, has for instance created jobs by building a biogas power plant in 2016 to transform the farm’s biomass into energy. Based in a rural village with 1200 inhabitants, the biogas power plant is now employing 12 persons. Moreover, Tajana Radic, from the Croatian Chamber of Agriculture, demonstrates that circular economy is also boosting rural areas’ population since young people seem to be attracted by the concept, an interesting opportunity in a country where 59% of farmers are above 50 year old. She also states that the adventure of circular economy has started in Croatia with a double challenge for farmers: on one side the need to increase their income by adding more value to their production, and on the other the necessity to manage the organic waste produced on their farm lands.

 

What are future steps towards circular villages?
Interventions from speakers and the audience converged in the idea that incentive measures could foster circular economy in rural areas better than compulsory ones, since each region needs to adapt initiatives depending on its needs. Communication between stakeholders, including farmers, foresters, SMEs, local authorities, is also a key element to the successful development of circular economy projects. Olivier Diana, from DG AGRI, also reminded that the new green architecture of the CAP post-2020 would give farmers more opportunities to develop such initiatives. He added as well that Horizon Europe will be a great resource option for innovation in this sector and that the bottom-up LEADER approach could also be used by civil society organisations.

Circular economy is a real opportunity for local actors in mountain areas to mitigate climate change consequences and to maintain a high quality of life in mountain territories by connecting people and creating non-relocatable jobs. The development of such initiatives can increase at the same time the attractiveness and the resilience of mountain areas. In the past, Euromontana has already demonstrated how circular economy principles could be adapted to the territorial scale with the concept of “smart territories” and more specifically, how it is crucial for the forest supply chain in mountain areas. It for instance showed reusing biomass in the Sila Park protected area contributed to the creation of an economically and environmentally virtuous circle in the Park area and nearby.

If you want to know more, do not hesitate to visit the European Circular Economy Stakeholder Platform, where you can find good practices, examples of local and regional circular economy strategies and network with organisations from across Europe.

 

Share
15 March 2019

Euromontana sur Facebook

5 hours ago

Euromontana
🆕"Women move mountains" is the 2022 topic of the International Mountain Day on 11 December! 👇It's time to announce the theme of International Mountain Day 2022!Find out what it is here: www.fao.org/mountain-partnership/news/news-detail/en/c/1470244/#MountainsMatter #InternationalMountainDay ... See MoreSee Less
View on Facebook

1 day ago

Rey Adrian - Radu
Cum văd tinerii din România muntele ideal în anul 2040: mai multă infrastructură de bază pentru locuitori și un model de turism durabil și la scară mică pentru vizitatori!În contextul în care 2022 este desemnat "Anul european al tineretului" și "Anul internațional al dezvoltării durabile a munților", Euromontana – Asociația Europeană a Regiunilor Montane - a publicat rezultatele studiului desfășurat anul trecut în rândul tinerilor care locuiesc în zonele de munte din Europa, inclusiv România.În primul rând, aflăm că tinerii din România doresc o zonă montană orientată către turismul durabil. Mulți dinte ei vor să vadă dezvoltarea unui model de turism în România bazat pe valorificarea specificului local, a tradițiilor, și în special a gastronomiei. Mulți tineri consideră că, pentru a atrage turiștii, este nevoie de o mobilitate sporită, inclusiv o mobilitate durabilă cu mai multe piste de biciclete.Turismul este unul dintre subiectele cele mai menționate de tinerii care descriu muntele lor ideal pentru viitor, și aproape toți insistă asupra durabilității modelului, referindu-se la mici furnizori de cazare, activități care leagă turiștii de natură și de un model de care depinde o rețea de mici afaceri locale.În România se înregistrează o rată ridicată a tinerilor interesați să înființeze o afacere la munte (44,7%)!Dintre toate țările acoperite de sondaj, zona montană din România are cea mai mare rată de atractivitate pentru tineri.Principalele motive pentru care tinerii din România vor să locuiască la munte, vedem că sunt aceleași cu cele observate la scară europeană: apropierea de natură și calitatea vieții. Totuși, în România, atașamentul față de locul de baștină, față de munte și de familie, par să joace cel mai important rol.În același timp, tinerii din România sunt foarte nemulțumiți de accesul la sănătate, educație și oportunitățile de angajare în zona montană.În timp ce satisfacția privind accesul la internet în România este mai mare decât în alte țări europene (79% dintre tinerii din România sunt mulțumiți sau foarte mulțumiți), alte servicii sunt supuse unor rate ridicate de nesatisfacție. 77% dintre tinerii din zona montană a României susțin că sunt nemulțumiți de serviciile privind oportunitățile de angajare. Dintre aceștia, 21% dintre tineri spun că astfel de servicii nu sunt disponibile în zona lor; comparativ, acest procent este de doar 11% la nivel european. În raport cu educația, 73% dintre tinerii de la munte ne spun că accesul la formare (de exemplu formare pe tot parcursul vieții sau vocațională), este fie nesatisfăcător, fie inexistent. Prin urmare, România înregistrează cea mai mare rată de nesatisfacție din Europa, în ceea ce privește educația!O altă problemă majoră care iese în evidență este accesul la servicii și infrastructura sanitară în munții României. În timp ce la scară europeană, 73% dintre tineri sunt mulțumiți de asistența medicală, România are cea mai scăzută rată de satisfacție în acest sens, doar jumătate dintre respondenți fiind mulțumiți.Euromontana a subliniat deja inegalitățile importante în ceea ce privește accesul la asistență medicală între diferite țări și între zonele muntoase și alte regiuni; în munții Apuseni, de exemplu, există o lipsă importantă de farmacii. Cu doar o farmacie pentru mai mult de 5.000 de oameni în cea mai mare parte a regiunii, sunt de patru ori mai puține farmacii decât în restul țării și, cu constrângerile naturale din zonele montane, o astfel de aprovizionare slabă înseamnă distanțe lungi de călătorit pentru medicamente!Euromontana a elaborat, la sfârșitul raportului, 6 fișe de țară, disponibile, pentru Franța, Italia, Norvegia, Polonia, România și Spania. Raportul complet în limba engleză se regăsește aici: cutt.ly/OI5ven4 Mulțumesc organizațiilor membre ale Euromontana, din România și tuturor partenerilor și colaboratorilor noștri care au contribuit la diseminarea chestionarului și colectarea datelor pentru acest studiu.#Euromontana #Romontana #Romania #Tineri #MuntiiContează #MountainsMatter ... See MoreSee Less
View on Facebook

2 days ago

Stefano Morcelli
I decisori politici hanno consapevolezza di cosa sia la "natura" per i giovani che vivono nei territori montani e delle aree interne?Io credo di no, altrimenti non si spiegherebbe il motivo per cui molti amministratori locali siano ancora legati a idee di sviluppo economico e sociale del passato. Grazie alla ricerca di Riabitare l’Italia oggi é possibile avere una importante risposta, per nulla scontata, su cosa sia la natura per la maggioranza delle nuove generazioni:"Un ambiente incontaminato dove ritemprarsi e ritrovare il proprio equilibrio interiore" Salvaguardare la natura da nuove costruzioni superflue ed opere poco lungimiranti potrebbe rappresentare l'unica opportunità per molti territori di essere attrattivi per il benessere di nuovi residenti, oltre che per chi ci vive già ed oggi riconosce l'importanza di tutelare gli spazi incontaminati esistenti.A mio parere le opere che oggi si ritengono ancora necessarie per la crescita dei territori andrebbero attentamente valutate con il coinvolgimento dei cittadini attraverso percorsi di confronto che vadano oltre le mere presentazioni e discussioni dicotomiche o referendarie: la partecipazione dovrebbe avvenire con nuovi processi e metodi di lavoro, utili a prendere in considerazione una pluralità di possibilità e di complessità, per raggiungere l'obiettivo di mettere in cantiere solo ciò che potrà venire riconosciuto come realmente utile e sostenibile per il futuro.Grazie ad un'altra recente indagine dell'associazione Euromontana invece possiamo comprendere quali sono i motivi per cui i giovani non residenti nei territori montani scelgono di trascorrere periodi in montagna:Quasi la metà degli intervistati ha indicato la "natura, il paesaggio e le camminate", quasi triplicando il numero di risposte date da chi va in montagna per sciare. Mi auguro che queste riflessioni possano aiutare a valutare su cosa sia più utile investire.Più EuropAlpi - Gruppo tematico della Montagna riabitarelitalia.net/RIABITARE_LITALIA/il-report-di-giovani-dentro/www.euromontana.org/wp-content/uploads/2022/01/2022-01-24-Being-young-in-a-mountain-area_FinalRep... ... See MoreSee Less
View on Facebook

Euromontana sur Twitter

"Women move mountains" will be the theme of International Mountain Day 2022!

Learn more 🔗 https://t.co/Pv9o1zqPif

#MountainsMatter #InternationalMountainDay

🏞 Mountains can innovate to boost the post-COVID #recovery of #tourism and make the sector more sustainable says the @UNmountains 👉Get inspired by some good practices from Europe and beyond and learn more on the recommendations!
https://t.co/5yfNPmV7zm

Keynote speech at the kick-off meeting of the Italian presidency of @_Eusalp to present the various policy recommendations which have been elaborated in the past years. @Euromontana

🌲Our new #Horizon2020 @FIRERESProject has started!

Find out how it intends to change the approach to #ForestFire management and how #innovation will achieve greater forest #resilience! 👇
https://t.co/5ZhPPABKJu

Check the European report on mountain youth of @Euromontana
Read it here: https://t.co/20NN1TyYpq
#UNITA #Europeanuniversities #ClimbYourFuture

Load More...